plin de gol

încă un suflet nimicit cu totul

să nu te pierzi

să nu te pierzi. pe tine.

tu, sa stii ca stelele cad si ziua.

si chiar daca pamintul e rece sa le privesti culcata, ridica capul.

fii aroganta. iubeste-l. pe al tau.

depășește-te. pe tine.

te gândiseși vreodată că o sa ai nevoie de iubire mai mult ca de aer?

ai crezut că singurătatea e miros dulce de bujor, dar ti-a ruginit singele de plins.

nu te-ar ajuta nici soarele, nici ploaia. sa te arda soarele si sa te ude ploaia.

mucegăiești ceea ce a fost frumos din tine.

ai trecut de 2014 cu incredere si ai ajuns in 5 ani sa inchizi drumul către tine. ai îngrădit și corpu-ți de orice vînt și răsuflare.

iți hrănești sufletul cu ură, prea multă ură pentru o față atît de gingașă.

ești extenuată de dragoste și știi că el nu a fost dragoste. dragostea nu doare. dragostea nu plânge. dragostea nu urăște, nu detestă, nu bate, nu se teme, nu împinge, nu trântește, nu strigă, nu doare, nu ucide, nu urlă, nu lovește, nu strică. dragostea nu doare. dragostea iubește, I. dragostea mângâie, sărută, alină, încălzește.

de ce nu dai voie si soarelui sa intre? astepti numai ploaie si ai secat pamintul in jurul tau. te ia cutremurul cind iti amintesti de el. te iau fiorii cind te gindesti la el.

te temeai de iubire si acum asta e tot de ce crezi ca ai nevoie.

tu de tine ai nevoie. de iubirea ta. preferă sa crezi asa. prefera sa crezi pentru tine.

taaaci odată! nu mă atinge!

iubește-mă! ia-mă, vreau la tine. vrei să mă iubești? prinde-mă. să mă săruți! am obosit. nu mai vreau. greșești. ce ai spus? niciodată! nu striga la mine!!!!

atinge-mă, mi-e dor! ia mîna de pe mine! ieși de aici! te iubesc. unde? cuprinde-mă. nu pot. cum? si cit? am nevoie de timp. mîna! ești? nu ți-e dor deloc. taci? asta nu.

îmi lipsești! nu mă da. du-te. lovește, cu putere! te-am tăiat? striiigă! s-a stricat. minți. nu plînge. doare. tare? te visez. mă iubești? tremuri. ți-e frică. pleci? iubește-mă. și ce dacă? nu. vii? o să ies. iar bei? am ajuns. ți-a fost dor? mă grăbesc! ai uitat. pleci? AAAAAAAAAAAAA!!!!!! nu e vina ta. nu mă împinge!!! cuprinde-mă. mi-ai lipsit. așează-te. aduci? e vînăt deja. te iubesc. nu e coșmar. a trecut. mama nu știe. se aude? ieși de aici!!! nu pleca. lasă-mă în paaceee!!!!! eu vin. ieși. auzi-mă! am văzut. martie. repet. rupe-mă! plouă. nu mă strînge! să vin? s-a înroșit! nu lovi! cu cine? ești vinovat. toarnă! a căzut! de cînd? o sa te iubesc. am trecut? s-a ridicat. doisprezece. dansăm? posibil. păi da? fă-o. ți s-a părut! promiți? am zis că nu!

mă doaaareee!!! ne vedem? ai adormit. și de ce? scuză-mă. iar. amăgești?

nu sunt a ta! vreau. ei? cred. nu mă atinge!!! soare. adu-mi-o. ia mîna de pe mine!!! o să faci. bate!!! ei așa și o să creadă. nu te iubesc.

Advertisements

de la tine, nu pentru mine

să te ucid în îmbrățișări dulci și lungi. mi-e atît de dor de umerii tăi și de spatele tău și de gîtul tău și de tine.

să te sărut pînă la lacrimi și să te țin de mînă pînă la bătrînețe. mi-e atît de dor de tine și de palmele tale și de pieptul tău.

să te hrănesc cu cele mai dulci alintări și să mă înnec în albastrul ochilor tăi. mi-e atît de dor să adorm în brațele tale și să-mi cațăr piciorul peste tine, și de tine.

să te iubesc pînă la ură și să te număr pîna la stele, și tu. mi-e atît de dor de tine încît mai mult ca niciodată vreau să te … am, simt.

să te citesc din gînduri și să te mănînc din pat și să te aprind ca pe-un rug. mi-e atît de dor să te iubesc.

mi-e atît de dor de tine, de dansul notelor din glasul tău, de lupta bătăilor din inima ta, de atingerea genelor din privirile tale, de umezirea buzelor cînd vorbeai și de puterea mîinii cînd ți se plimba pe picioru-mi și mă știi tu ce.

mă mai ti-i minte?

mă mai iubești, tu, dorule?

archive

cum te temi tu?

cu pumni in pereti? cu ginduri la trecut? sau la viitor?

cum te temi tu?

te temi de teama? de teama ca nu o sa poti?

te temi ca ochii se vor uita? ca miinile vor atinge altele? ca vara se va face toamna?

teme-te.

ca de altfel, nu ai sti ca mai esti.

teme-te sa fii. teme-te de asteptari, fiindca ele dezamgesc.

dar tu, unde, ah, unde iti mai hranesti naivitatea?

citi pumni in pereți, cite ginduri inghitite, cita frumusete pierduta?

de ce te temi?

ca te vor uita? ca nu o sa le mai trebuiesti? ca vor ride cu altcineva? ca nu vor mai vrea sa stie ce faci tu si banalul cum la tine? te temi de singuratate? te temi de asteptari?

desigur, pentru ca ele inseala.

pentru ca vei ramine singura. pentru ca nu te vor iubi asa cum nu le-ai dat tu voie?

miine e a 21 vara si tu o sa te simti cel mai singura.

acea singuratatea care iti da fiori si paianjeni in stomac. care iti ucide orice pofta de a fi. pofta in care vrei sa te inneci in alcool si sa te trezesti alta zi uitind trecutul.

te temi ca vei ajunge ca ei? sa fii momentan si dupa uitat?

sa fii gol si fricos, sa gindesti ca amarul se inneaca in pahar de 200 grame si ca fericirea e in sticle goale?

gata?

te-ai saturat sa plingi?

ce faceai tu cind el murea?

inceteaza sa gasesti scuze si ia-te in miini. stii ca nu esti buna si nici nu ai fost buna de nimic. te uiti la cer asteptind sa iti cada pătura alba?

ride toata faptura de tine, I, ia-te in miini.

INCETEAZA sa te crezi puternica! stii ca nu esti!

invidie? ah, invidie, sigur! poate mai lasi privirea asta?

esti aceeasi muritoare care m-a facut si pe mine sa urlu. nu te deosebesti cu nimic de altele.

du-te si cauta-ti pisici. stii bine ca nimeni nu o sa te accepte asa cum esti.

⁃ puisor, poate te schimbi, macar pentru tine.

macar pentru tine, I, auzi! MACAR PENTRU TINE, I!

stii ca ceea te face vulnerabila te omoara? priveste-ma.

o sa te fac cenusa ca focul, o sa te sugrum de vie, o sa te inadus cu miinile, I, o sa te omor! sa ma privesti in ochi, sa mi te uiti in ochi, sa iti vad frica, sa iti vad neputinta, sa iti vad nepasarea, sa mi te uiti in ochi, I!

stii ca nu ai fi in stare sa inghiti mai multe pastile decit ti-ar lua viata.

nu, I, alea nu se socot. si nici ca lei bei cu vin.

ucide-te odata! inceteaza sa mai traiesti! straduinta ta ma omoara!

ma amuzi, continua, te rog.

ti-as striga in ureche sa ma auzi, ti-as clati ochii in acid sa ma vezi, I, ti-as taia miinile sa mi le pun noaptea pe piept sa simt ca ma imbratisezi, te-as omorî si mi te-as pune in loc de perna, piciorusul acela pe care iubeam sa dorm, iti aduci aminte, I, si acum ce? ti-as turna vin rosu in vene ca sa te vad zimbind si dupa ti-as corecta zimbetul pentru ca ajungi la urma sa il falsifici.

esti o curva, I.

plinge pamintul dupa tine. mergi de-ti fa culcus in padure si acolo sa ramii.

o sa vezi cum o sa regreti, tu.

credeai ca sunt vesnica, ca o sa te las sa ma tai?

bine, ramine de vazut! eu merg sa dorm. poate te visez.

sper ca nu.

meaningless

if two people are meant to be together, eventually they’ll find their way back.

noi nu suntem acei 2.

tu ma eviti. ma urasti. ma iubesti.

citi munti trebuie sa unesc sa iti arat cit de mult imi lipsesti?

cite flori trebuie sa calc pina sa intelegi ca e scris sa fii a mea?

cite stele trebuie sa sting ca sa intelegi ca fiecare noapte trebuie sa fie a noastra?

cite frunze trebuie sa lipesc pe toamna sa intelegi ca cerul ploua pentru noi?

citi brazi sa iti sadesc sa intelegi ca zapada cade pentru noi?

cite lacrime trebuie sa iti arat ca sa intelegi ca Dumnezeu ne-a facut un trup?

cite straturi de piele sa mai dezbrac sa intelegi ca sunt gol in fata ta?

cite ori sa ma ucid sa intelegi ca pentru tine traiesc?

cite tigari sa mai fumez sa intelegi ca plaminii mei pe tine vor sa te respire?

cite case sa demolez sa intelegi ca imi dai putere sa traiesc si pe strazi?

cit vin sa mai beau sa intelegi ca numai tu imi curgi prin vene?

cit sa te mai iubesc sa intelegi ca tu imi esti drog?

cita dragoste sa iti soptesc sa realizezi ca nu pot respira fara tine?

cit aer sa nu respir sa intelegi ca e al tau, tot si eu?

Medusa

Fiica lui Phorcys si Ceto, sora cu Stheno si Euryale.

Medusa. unica muritoare din grupul Gorgonelor. cea mai nevinovata.

Medusa. atit de veninoasa. te-ai nascut sa aperi.

Poseidon – zeul marii. din perversitatea ta s-a monstruit. au monstruit-o.


esti o curva.

ti-am mai spus-o.

primesti placere sa vezi cum arde viul. placere din suferința altora. placere sa ii faci sa sufere. citi Poseidoni ai sadit? cite Meduse vei mai naste?

iti cresc sarpi in cap cind ai dreptate. iti joaca veninul in loc de singe. de asta si ai capul plin de sarpi. de asta esti asa ademenitoare. cine te-a hranit cu venin?

cer senin. soare. zimbesti. ai încețoșat tot ce a ramas in tine. si cu ce ai ramas? crezi ca Medusa a fost fericita? de ce tu incerci sa fii?


⁃ si ce?

⁃ adica si ce?


si ce daca?

de ce te mai visez? de ce imi vii in vis?


⁃ poate ar trebui sa nu te mai gindesti la mine.

⁃ “tu sa nu imi spui ce sa fac”. nu imi esti sotie.

⁃ nici sa nu iti fiu.


⁃ iar bei?


de ce nu ma faci piatra? ca sa nu pot simti macar! stii cit doare?

esti o curva. nu crezi ca e timpul sa cresti? de ce nu te plingi? ti se pare ca esti piatra? cind vine noaptea, doar tu stii ca nimeni nu iti șterge ochii si nimeni nu ti-i va sterge.

de ce nu ii dai voie sa te ajute?


⁃ eu nu am nevoie de tine sa ma ajut.


Meduso, deschide ochii!

aprinde caldura, inca nu ai murit.


⁃ nici nu o sa mor. veninul nu moare.


te usuci la soare. il usuci ca focul.

cenusa.

ti-i minte cind ti-a spus ca “il tamaduiesti”? atunci el nu a vrut sa moara.

curvo.

nu te temi sa calci asa liber pe pamint, sa zimbesti inocent, sa arati bunatate? se usuca iarba dupa tine, ploua din cer senin, se ofilesc spinii, isi dau viata muritoarele. una tu stii ce otrava esti.

cine e urmatorul?

Ivy

esti o curva.

nu ti-a spus nimeni asta inca, nu?

si tu stii de ce. iti arati autoritatea si ei de frica sa te piarda te evalueaza ca o feminista independenta si puternica.

respingător.

ei nu te vad cum plingi noaptea in perna si nici nu iti vad toate cicatricile care te-au facut puternica. da tu te crezi proeminenta.

fii mai modesta. coboara cu picioarele pe pamint. nu uita de unde vii si cine esti. nu incerca sa fii cine nu esti si cine vrei tu sa fii.

respingi tot ce iti vrea bine si crezi ca esti destul de puternica. nu te-ai saturat sa iti schinomosesti fata sa zimbesti fortat? la automat? nu te-ai gindit ca nu meriti?

ploua cu aroganta peste tine. esti spurcat de naiva si recalcitranta. nu o sa iesi din traditia de a-ti uda pernele noaptea.

fii mai umila si nu uita cine te-o inaltat. nu uita cine ti-a taiat aripile.

tu nu uiti cine ti-a spus ca nu poti. ca esti esec si ca e tot degeaba. te-a tradat si nu a crezut in tine. dar pe cine altcineva asta stirneste daca nu doar pe tine.

tu crezi ca asta te face mai puternica, dar dragostea e ce te face puternic.

dar tu vezi in ea vulnerabilitate.

ai incercat sa mergi la vreun psiholog, terapeut, preot, ceva?


-tu ma crezi nebuna?

-nu, dar tu nu o sa poti singura sa iesi din asta.


cine indrazneste sa iti nege aptitudinea ta independenta de a fi puternica il vezi automat exclus din viata. al citilea pe lista e?

tu vrei sa te faci puternica singura. de ce nu ii dai voie sa te ajute? “e baiat bun, tine la tine” – repeta-ti in fiecare dimineata asta in oglinda.

“eu sunt puternica. eu nu am nevoie de nimeni. eu sunt pentru mine”

-nu asa, I! nu asa ca te strici!


-unde te vezi in 5 ani?

nu ma vad.


-bine, pa, ai grija!

-o sa am

eu doar am vrut

am crezut ca va fi mai usor.

dar nu e.

am crezut ca o sa iesi din mine dupa un dus fierbinte.

dar nu ai iesit.

am crezut ca ochii care nu se vad se uita.

dar nu se uita.

am crezut ca miinile care nu se ating nu iti mai dau fiori.

dar nu e asa.

am crezut ca va fi mai usor.

dar nu e.

am crezut ca daca sarut alte buze, ale tale nu o sa imi mai fie atit de dulci.

am crezut ca ochii cafenii sunt mai adinci decit ai tai albastri.

am crezut ca parul altcuiva e mai moale decit al tau.

am crezut ca vinul e mai gustos cu altcineva.

am crezut ca dimineata e mai calda cu altcineva.

am crezut ca imbratisarea altcuiva e mai strinsa.

am crezut ca soaptele la ureche ale altcuiva sunt mai calde.

am crezut ca cafeaua altcuiva e mai amara.

am crezut ca din farfuria altcuiva e mai gustos sa maninci.

am crezut ca altcineva e mai bun ca tine.

dar nu mai cred in nimic. am devenit agnostic.

 

nu am reusit sa ma cred.

eu doar am vrut.

animated

Un lup si gata.

soarta lor era legata de legile nesupuse realitatii

te plimbi prin nimic

Pe strada ei se prognozeaza doar revarsari de oceane si ingheturi. In plina primavara. Mai tii minte cind ai luat soarele si i l-ai pus in suflet? Ea tot.

A inceput dimineata cu uciderea florilor care le-ai inflorit. O sufocau. Le-a ucis, a ucis o intreaga gradina si, din greseala, cutitul a trecut si prin ea.

Ai pregatit-o pentru zbor, si inainte de decolare ai aruncat-o in gol, fara aripi.

Tu ii curgeai prin vene, respiratia ta ii pompa sufletul, ochii tai o tineau adevarata.

O dori pina la singe si os. Spatele tau ii roade ochii topiti in ai tai. Glasul tau ii zgirie melcul urechii. Tu, o dori.

Soarele din suflet odata cu primavara a inceput sa arda. Atunci a ars si ea.

“Soarta lor era legata de legile nesupuse realitatii.”


View original post

pînă cînd

vreau sa trec singur prin asta.

vreau singur sa pasesc pamintul iadului si singur sa ma ciocnesc de tronul satanei. sa ii multumesc pentru tine si poate si un ceai, pentru ca e ceva personal, totusi.

vreau sa fiu nu lup, ci vreau sa fiu eu, singur, asa cum sunt.

nu am nevoie de tine si nici de un oarecare cuvint de bine in viitoarea-mi calatorie.

o sa am prapastii peste care o sa trec, pentru ca 2014 nu a fost mai usor! o sa imi curga întunericul prin vene si o sa ma hranesc cu pămînt.

o sa ma incalzeasca indiferenta ta si o sa dorm lîngă masina de cafea. nu am mentionat ca urasc cafeua?

de ce e totul atit de sumbru?

impasibilitatea ta va face un castel in curtea-mi. si o sa te chem la deschidere.

de ce e totul atit de simplu?

de ce nu plingi?

de ce nu ma lovesti?

de ce nu asculti cintece triste?

de ce m-ai iubit? ca să imi spui acum ca nu te-am putut face fericita?

de ce nu m-ai trezit cu o palma peste obraz?

de ce nu m-ai sarutat cind eu te priveam?

de ce ai lasat sa te umilesc asa?

de ce nu m-ai ucis, sa stiu ca o sa imi para rau apoi?

ai fost cel mai frumos secol din 2 decenii ale mele.

ai fost cel mai dulce ceai.

ai fost cea mai buna piesa de teatru pe care am scris-o.

esti cel mai bun din mine. te iubesc. pînâ cînd.

zis-u-mi-sa să aștept

Astept cind se vor termina cuvintele, literele, vorbele, ca sa iti spun cit de mult tu esti in mine.

Am ajuns sa ne urîm de la atîta dragoste. Am ajuns sa nu ne mai iubim de la atita dragoste. Ce s-a intimplat cu noi?

Zis-u-mi-sa ca timpul vindeca, eu doar trebuie sa astept. Dar timpul a uitat ca trebuie sa  vindece cicatricile! Pentru ca cicatricile nu se vindeca. Cicatricile ramin ca un cuie in lobul temporal medial. Si de acolo isi fac cărare spre tot corpul care a fost atins de degetele ei, spre toate cărările din păr care au fost cutreierate de degetele ei, spre toate săruturile dăruite de buzele ei, spre toate strîngerile de mîini, spre toate te iubescurile spuse de mușchii limbii ei, spre toate florile care nu ți le-am dăruti, spre toate lumile în care am fost, spre viitorul spre care trebuia să mergem, spre toate diminețile în care te priveam, spre toate îmbrățișările care nu au fost de ajuns, spre toate certurile care mi se fac nod in miscare, spre toate rasariturile si apusurile care nu le-am privit, spre toate fazele lunii care nu am reusit sa le prindem, spre toamnele care nu au reusit sa ne plouă, spre iernile în care nu am reusit sa ne scăldăm in miros de portocale, spre primăverile in care nu am avut niciodată pisici, spre verile în care nu am fost alături, spre toate șoaptele la ureche, spre toate împinsăturile în pereți, spre toate visurile care nu le-am visat, spre toți pereții clădiți între noi, spre toate nopțile în care am dormit pe paturi diferite, spre toate nopțile cînd adormeam îmbrățișați, spre toate strigătele care au fost tencuite în pereți, spre toate săruturile si nesăruturile din acele dimineți, spre toate parfumurile, spre toate privirile care nu au fost de ajuns, spre toate aventurile care nu le-am trăit, spre toate cuvintele care nu ni le-am spus, spre toate fericirile care te faceau sa fii naiva, spre toate nefericirile care te trezeau la realitate, spre toate crizele copilaresti care nu le suportam, spre toate lacrimile care nu era de fericire si spre toate fericirile care nu erau de la mine, spre toate insectele din capul tau, spre toatele stelele care nu ți le-am dăruit, spre toate tigarile care nu le-am fumat, spre toate paharele aruncate in pereti, spre toate cartile care nu ti le-am citit, spre toate paharele de vin care nu le-am băut, spre toate amintirile care nu le-am făcut, spre toate filmele care nu le-am privit, spre toate sentimentele care nu le-ai trăit, spre toate cănile de ceai care nu ți le-am adus, spre toate secundele și minutele și orele și zilele cînd nu eram lîngă tine,

iubita mea,

spre tot ce ești tu din mine,

spre tine.

tumblr_lf27341zvn1qb5tu1o1_500

neiubire

ma mai iubesti?

sau poate a intrat asta in deprindere si incepi sa urasti ceea ce sunt?

 

daca as fi toamna si tu copac, te-as inflori ca intr-o primavara.

 

nu ma mai iubesti, nu?

chiar daca o sa ne desparta jumatate de glob nu o sa pot sa te fac sa ma iubesti.

iubirea nu e ceea ce ne uneste, ci ceea ce ne desparte. de ce la noi nu e ca la toti?

 

ma urasti intr-atit incit am inceput a visa trecutul. acel trecut despre care am spus ca dauneaza, stii?

de ce nu ma ucizi?

fizic. cu singe. sa mor si sa nu mai simt nedragostea ta. sa fiu o stafie si sa te urmareac doar din lumea paralela.

sa iti vad zimbetul care nu e pentru mine, nu al meu, nu de mine.

 

sa ma ucizi, auzi?
sa ma ucizi!
SA MA UCIZI,
tu,
neiubire.

 

 

11186984_1425764147730164_2068737935_n

erau

 

erau ei. un el si un ea. se iubeau. sau cel putin asa si-au spus de la inceput.

 

el ii aducea ciocolate citeodata, iar ea mereu zimbea. chiar si cind il vedea ca vine fara de nimic. ea il cuprindea mereu ca prima data, iar el se cam satura. el rar isi gasea timp pentru ea, dar ea mereu il astepta.

 

erau ei. un el si un ea. se iubeau. dar nu prea si-o aratau.

 

el isi ucidea timpul liber la computer, iar ea facea planuri pentru ei cind el se va satura de computer. ea il saruta in frunte, iar el se gindea cit de demotata e ea. el seara se ducea cu prietenii, iar ea seara se gindea la el.

 

erau ei. un el si un ea. se iubeau. desi dragostei lor le venea sfirsitul.

 

el putea sa nu ii vorbeasca deloc, iar ea se sufoca daca nu stia cum el si-a petrecut ziua. ea se gindea mereu la el, iar el isi mai aducea citeodata aminte de ea. el era inlinat spre ura la orice cearta, iar ea il iubea neconditionat.

 

erau ei. un el si un ea. se iubeau. dar deja in trecut.

 

el mereu umplea paharul, iar ea mereu il turna la flori. ea se gindea la ei, iar el nu se gindea la ei. el s-a saturat de ea, dar ea nu se poate satura de el.

17155901_1101313926682053_1446275566852587293_n

suflet în arendă sau cum s-a găzduit satana în mine

vreau sa ma smulg de sub picuratoare si sa urlu de durere. sa vuiesc ca un lup si sa fug in dealul padurii. vreau sa nu te mai vad, macar pentru vreo citeva cvadrilioane de secunde. imi esti antipatica si nici nu mai vreau sa te sarut. ti-ai instrainat buzele de ale mele si probabil peste o gramajoara de clipe o sa intrebi “ce s-a intimplat”?

m-ai facut un opus al fericirii. m-ai facut din nou un ateu al iubirii. cind eu mi te-am jertfit, tu stii ce faceai?

rasfoiai newsfeedul facebookului.

cit mercantilism in aer, ma sufoc.

vreau sa te strangulez. sa iti iasa vinisoarele din ochi. sa te faci de o culoare cu iadul. sa iti rugum o ureche, poate asa vei auzi strigarea-mi. sa ma ascund in nas ca sub pamint sa simti doar miros de dragoste pura. sa iti sparg ochii cu furculita si apoi sa te sarut. luuung, gratiooos, duulce, sa iti ling fata, sa iti musc barbia, sa iti fac tatuaje cu buzele, sa iti miros parul pe care l-ai vopsit de culoarea ambroziei.

atita malițiozitate inauntru-mi de parca s-ar fi gazduit satana in mine. din cite nu ma inseala memoria, nu am scris nicaieri, si ba am sters anunturile unde imi dadeam sufletul in arenda. cita iscusinta in tot ceea ce faci, satană.

inspiri foc si expiri artă.

ai un caracter clandestin pe care nu vreai sa mi-l destainui. ti-as turna benzina in trahee si ti-as da foc. te-as dactilografia si te-as pune anunt pe toate stilpurile Bucurestiului. as zbura pina in coreea de nord ca sa urc pe rungrado si as declama depravat cit de mult ‘tu’ este in mine.

am ajuns sa devin un furibund ticalos. impasibilitatea ta asfixiaza, si pun pariu cu nu sunt eu primul in cimitirul tau.

alone-amazing-cool-face-favim-com-2146282

 

eu nu cred

eu nu cred in навсегда si nici nu mai vreau sa cred; da, poate pentru ca tu nu ma faci sa cred. 
aberatii gen “te iubesc”, “nu o sa ma satur de tine niciodata”, “sint pentru totdeauna a ta” m-au facut sa devin sceptic. poate chiar prea sceptic. uneori nici nu vad sens in noi, uneori dau miinile jos si da, uneori poate si pling. uneori simt cum corabia din mine se inneaca si eu nu am cu ce sa o scot din nămol. si ramine doar sa pling si sa o privesc cum dispare. 
tu mi-ai spus ca o sa ma iubesti pentru totdeauna. cit dureaza asta la tine? 

а может это всего лишь ложь? а ты как всегда не верила мне. 
dar cum a aparut lumea? 

de unde a aparut totul?

cine a creat nimicul si cum el a ajuns sa fie ceva? 
din nimicul din mine se va mai putea inventa ceva?

din nimicul din mine se va putea crea vreo lume?

la răscruce de 

am ajuns la o rascruce. si ne uitam ambii in parti diferite. de ce nu ne uitam impreuna inainte? de ce am lasat sa ajungem la asa ceva? e prea usor sa spui ca asta e doar vina ta, pentru ca e si vina noastra.

am dus relatia noastra de minuta, ca copilul la gradinita, pina la starea de obisnuinta, monotonie si “я знаю он/а некуда не денется”.

ma simt ca un painjen incuiat intr-o colivie de pasare mereu strapunsa de lumina zilei si la văz. si tu mereu treci pe alaturi. te mai saluti. ma mai privesti prin ochi, rapid. iti mai simt mirosul pe un virf de nară. mai schimbi niste vorbe ca sa nu spui ca taci de tot. si cam asa trece toata ziua la noi. iti place? а мне нет.

toata ziua?
нет, последние пол года.

tu mi-ai spus ca nu vrei sa plec. как так? dar ce ma tine aici? sunt prea derutat de monotonie ca sa traiesc cu ea. tu doar nu ma tii. tu nici macar nu imi dai motive sa stau.
nu vreau sa ma innec pe mine doar ca sa tin monotoana noastra de relatie la suprafata.

tu nu ma mai iubesti.

eu nu mai pot sa te iubesc.

 

 
ты же обещала сказать мне когда разлюбишь?
а до сих пор молчишь, а до сих пор не любишь.

cît de repede.

cît de repede poți pierde pe cineva.

cît de repede ceva îi poate lua viața.

cît de repede el nu va răsufla.

cît de repede, el va înceta să mai fie.

cît de repede, partea lui de aer nu va avea cine să o inspire.

cît de repede poți pierde pe cineva.

cît de repede îi trece toaaatăăă viața prin ochi

în 2 secunde

pline de durere

în care tu,

nici nu te gîndești la el,

în care tu ești ocupată cu altceva

și

el

se zbate între viață și moarte.

de_profundis_clamavi_by_leoncio_harmr-dalbnan.jpg

iar tu,

tu cine știe ce faci

sau

nu faci.

cît de repede el nu va mai fi.

și la sensul atît de direct,

încît vaaaiiiii….

ochii se umplă de durere

și amintiri

și lacrimi

și noduri în gît

și cuvinte ”trăim ziua de azi ca fiind ultima”

și îți vine să mori, să te duci în pămînt, să îți scoți sufletul și să îl împingi în toți pereții, să ragi din toată puterea, din toată durerea, să iai o gură de foc și apoi și mai tare de durere să urli încît să te audă și satana. ”cum ți se poate ucide viața, fără tu măcar să știi”. SĂ URLIIIII DE CIUDĂ, DE FRICĂ, DE URĂ, DE TEAMĂ, DE DOR, DE DRAGOSTE, DE MILĂ!!!!!!!!!

și nu mai poți. te consumi și nu mai poți. nu mai știi. cine ești. ce să fii. cum să mai fii.

cît de repede poți pierde pe cineva.

cît de repede viața lui va fi amintirea ta.

cît de repede el nu va răsufla

iar tu,

tu vei încerca, pentru că el ar vrea.

tumblr_oge3i4ER471smc06wo1_1280.jpg

 

 

cîteodată

cîteodată vreau să mă șterg.

cîteodată vreau să mă uit.

cîteodată vreau să nu fiu. de cele mai multe ori.

vreau pur și simplu să nu fiu.

înțelegi?

nu,

pentru că nimeni

nu înțelege.

nu mă înțelege.

se face a

înțelege.

cîteodată vreau să mă șterg.

cîteodată vreau să mă șteargă.

cîteodată, de ce nu mă ștergi?

mă iubești, deși aș spune că nu chiar.

sau poate mă iubești mai puțin omenesc.

dar tu ești prea om ca să poți iubi

neomenesc.

m-ai iubit și ai zis că crezi în mine.

că mă crezi.

că crezi.

dar nu crezi.

de ce nu poți vorbi cu pietrele

și

de ce nu saluți copacii?

de ce nu ești animal, să te iubesc și eu?

să văd cum e asta să iubești,

am uitat.

adu-mi aminte.

nu mă uita

de ce nu ai grijă de noi,

de mine.

ai te rog grijă

și de mine,

nu numai de tine.

eightlettersthreewords

noi vorbeam; știi, și mie îmi plăcea. nu pentru că vorbeam asupra unei anumite teme, pentru că mai mult de 7 minute nu ne întindeam, devenea plictisitor, ci pentru că vocea ta.
da, asta zice totul. asta o zice și pulsul meu, și gîndurile, și emoțiile, și lacrimile ar zice-o, dar eu le înghit.

 
noi vorbeam despre tot. și toți ne vorbeau.

 
noi vorbeam despre trecut. am vorbit despre accidente, dragoste, greșeli, păcate, dragoste, mașini, europă, săruturi, roboți, familie, lacrimi, dragoste, portocale, biserică, iarbă, dragoste, viitor și, dragoste.

 
nu că toate s-ar fi redus la dragoste, pentru că nu, ci pentru că eu te .
nu citez cuvîntul, pentru că eu am 1002 zile de cînd nu mă gîndesc la tine. dar fiecare tic în ceas bate a tine, fiecare adiere bate a tine, fiecare cîntec cîntă despre tine, fiecare pahar îl beau din tine, fiecare privire din tine, fiecare gînd din tine, fiecare tot e din tine.
dar eu trăiesc deja a 1002-a zi negîndindu-mă la tine.

 
aș fi putut să te contrazic că zahărul e negru, doar ca să îți aud glasul care argumentează cît de blablabla e el. aș fi putut spune că sîngele e albastru, și ți-aș fi putut dovedi, doar ca urechile mele să îți mai asculte vocea și fiecare noapte în pat să își aducă aminte de rîsul tău cînd îmi spuneai cum fiecare bărbat își înșeală femeia, indiferent cît de mult o iubește.
iar eu zîmbesc, și mă bucur, știi, sincer, din adîncul cutii toracice, de acolo unde anatomia spune că s-ar afla un organ numit inimă, pentru micul fapt că ai rîs și eu te-am auzit și am memorat notele rîsului și la noapte o să mă pot gîndi la tine și la zîmbetul tău care cînd se contopește cu glasul tău, vaaai, ce revelație în mine.

 

 

a 2 vară, începutul altei toamne, o iarnă , și o altă primăvară

 

ești frumoasă

 

tumblr_o6ie6cyehj1v2s911o1_500

ieri

astfel cum totul are un sfîrșit, vine și al nostru și al meu. noi suntem un elastic, întreg, unit. în loc să îl înfășurăm în jurul nostru, noi îl întindem. pentru că am și eu greșelile mele și ai și tu vina ta. tu mergi în dreapta, opus. iar eu o iau în stînga. 

de ce nu ne oprim? de ce nu te opresc? de ce m-ai opri?

ieri ți-a fost atît de dor, de parcă elasticul ți-ar fi tăiat respirația. te-ai întors. mergeam într-un pas, dar nu și-ntr-un gînd.

eu fugeam de tine, iar tu fugeai la mine. deși nu puteam să-mi iau brațul din mîna ta, te priveam în ochi, iar tu pentru prima dată mi-ai văzut ochii mutilați la lumina felinarilor și te întrebai “cine a făcut asta cu tine?”. 

demult nu mi-ai spus ca mă iubești. deși, într-adevăr, cuvinte, vorbe – sunt, nu-s.

tu m-ai făcut om. în toate sensurile. 

cum mă iubești tu? 

my kind of death

love,

unconditionally.

vouă, ție, lui

vreau sa te sun sa iti spun cit de slaba si vulnerabila sunt

vreau sa te sun sa iti spun ca afara bate vintul si ca o sa ploua

vreau sa te sun sa iti spun ca vreau sa pling 

vreau sa te sun sa iti spun orice

                    sau să tăcem, impreună

vreau sa te sun sa iti spun ca ma tem, iar tu sa ma intrebi de ce si atunci eu o sa vreau sa te cuprind mai tare ca oricînd

vreau sa te sun sa iti spun ca nu mai vreau sa fiu, ca vreau sa mor

vrea sa te sun sa iti spun cit sunt de saturata si irascibila

vreau sa te sun sa iti spun ca vreau sa plec, nu departe, atit incit sa stiu ca sunt plecata

vreau sa te sun sa iti spun ca am o boala incurabila si cu parere de rau nu e fatala

vreau pur si simplu sa te sun

vreau pur si simplu macar o data sa ma asculti

vreau pur si simplu macar o data sa fiu ascultata

vreau pur si simplu sa stiu ca ploaia nu degeaba ma uda si ca luna nu degeaba rasare 

vreau sa te sun

macar o data sa iti vorbesc eu

iar tu sa asculti

rhetoricalquestion

what can be more wonderful than starring at the Moon in the middle of the winter?

newmoon

portretul tău și al lui

ai o răsuflare grea, știi?  sau poate auzul meu atît de mult iubește să te asculte inhalînd miros de realitate.

buzele mele demult nu au simțit atîta pasiune într-un „te vreau” cu un semn de exclamare la final.
ai o atingere erotică. prea erotică ca s-o pot transcrie cu cuvinte. ai o atingere atît de ușoară, pe cînd mîna ta e atît de grea. atingere apăsătoare care te duce dincolo de frontiera veracității.

ai umeri lați și gît gustos, dulce, amar de la aroma parfumului. îl sărut și îți simt patima care circulă prin vene. e fierbinte.

ai bărbie virgină pe obraji, iar eu ador să o sărut. ți-am spus că arăți ca un copilaș dacă te bărbierești? să nu o mai razi.

ai ochii mici, dar prea albaștri ca să pot vedea atenuitatea lor. armonios de sumbru.

ai membre superioare prea puternice ca să mă pot împotrivi încercării tale de a mă apropia de cer. deși mereu o fac, tu nu încetezi să mă iubești, adică să mă apropii de cer.
oare?

cu tine sunt cu un pas mai aproape de fericire. cu tine ziua e mai zi, și noaptea e mai neagră. cu tine frigul e mai cald, iar caldul e mai încins. cu tine greul pare mai ușor, iar ușorul ..

cu tine m-am învățat să trăiesc în banalități. să respir. să te respir. să simt. să te simt. să te iubesc și să te vreau. neîncetat.

ești plin de doleanțele mele de altă dată. niciodată nu am vrut să beau ceai cu altcineva, decît F.
acum aș vrea s-o fac cu tine. te aștept.

– tu să vii, bun?
– tu să mă aștepți, bun?

I’ll be looking at the moon, but I’ll be seeing you.

12376431_916447445071849_7388470527467672562_n

„omulșitimpul”

om și timp. ființă bipedă și eternitate. indivizi și momente. ființe și vecie.

unele creaturi sunt distribuite sub titlul de om, nu pentru că e vreun reprezentant  al speciei bipede și nu pentru că la chip și asemănare pare a fi un om, ci pentru că prin simplitatea lui de nu a fi, a ajuns să fie.

timp care nu mai e. observi cum trece? macabru. spus-a și Eminescu: timpul e moarte.

încearcă și oamenii să se obișnuiască la eternitatea prezetului, cum că iată ajung în viitor
sau deja au pășit spre trecut.

om și timp. alb și negru. sinistru.

tumblr_nympv04gtt1sq7vr5o1_540

nofck

I’m never writing about you again, I’m not letting you live forever.
– John Laugesen

tumblr_m9uj5tKUzL1qd5o61o1_500

să știu

și tu faci totul să pară atît de perfect, cînd eu sunt un adept al imperfecționismului.

și tu mă faci atît de viu, cînd eu sunt macabru.

și tu mă faci să exist, cînd eu sunt neant.

omoară-mă să știu că trăiesc.

walking through the time

de cîteva luni bune, nu mi-am permis să scriu pe blog dacă sunt fericit, fiindcă știu că și fericirea are termen de valabilitate ca și laptele.
sau ca castraveții murați.

știu acum, cum știam și ieri și cu o săptămînă în urmă,
cum știam și în a 3 zi a jumătății de primăvară că,
tristul,
el,
ca și vinul,
devine mai bun cu anii.

thezis_pic_16092015_6

hederlig rehab

mă mut în casă nouă. acolo unde tu încă nu ai fost. acolo unde aerul nu miroase a tine și vîntul nu bate a dragoste. o să am un pat pentru doi și o să-mi cațăr piciorul pe un snoogle. iar dimineața n-o să mă trezească cineva cu săruturi în frunte. o să am o pisică, sau poate o casă plină cu pisici. o să fac ceai pisicii și o să-i povestesc ei cît de riscantă a fost ziua în care mai nu am scăpat pantoful încercînd să mă urc într-o aparentă cutie cu șprote, care nu este decît un autobuz la ora 7 dimineața. o să-mi sălteze sîngele în vene cînd o să ajung acasă și o să strig

după care o să torn într-un hederlig vin roșu pisicii mele și mie și o să privim a mia oară breakfast at tiffany’s, eu o să-mi învelesc lacrimile în șervețele povestindu-i cît de puternică sunt, iar pisica mea va dormi pe pieptul meu.

o să ne întîlnim apoi în vis, unde tu îmi repeți că mă.
o să avem o casă pe malul oceanului și o să bem vin roșu din hederligs.

o să ne. în doi.

tumblr_mwfrmuziDU1rqcfj2o1_500

rehab

îmi viersuiesc pe buze viitorul, din care tu, aparent, nu faci parte,

îmi detoxific noțiunea de tu din mine,

îmi spăl ochii de puchina de după visul în care ai spus că mă,

îmi sterilizez buricul degetelor de toată atingerea ta,

îmi suflu nasul, din care doar parfumul tău,

îmi dezinfectez gîndurile, pe care încep să le hrănesc cu realitate,

îmi impun un suflet nou, pe care l-am amanetat pe visurile mele,

tumblr_ntlpzl4klu1rdqaiao1_500